În episodul precedent am menționat trecerea peste Carpați de pe valea Buzăului; în acest episod voi aborda acest subiect în detaliu.
După cum se observă din profil această trecătoare are de la natură o pantă extrem de lină și o altitudine maximă în zona montană din defileul Buzăului de sub 700 de metri; drumul istoric era practicabil deci inclusiv iarna și permitea tranzitul unui volum uriaș de mărfuri din și către zona Dunării de Jos.
Continue reading
Carpații nu reprezintă un lanț muntos cu vârfuri foarte înalte și niciodată în decursul istoriei nu au constituit vreo barieră sau vreo frontieră naturală. Trecătorile din Carpați nici nu suportă vreo comparație cu cele din America de Sud sau din Asia Centrală însă și aici se aplică regulile obligatorii de „eficiență” – acele câteva criterii care au transformat poteci istorice în drumuri comerciale medievale și apoi în drumurile naționale din zilele noastre.
Aceste așa-zise reguli sau criterii sunt aproape evidente: altitudine minimă și pantă minimă; primul criteriu impune perioada din an în care traseul poate fi folosit, al doilea induce gradul de dificultate al traseului. Dacă Vlad Țepeș a construit cetatea Poienari și a folosit cel puțin odată traseul de fugă în Transilvania peste coasta Făgărașului nu același lucru se poate spune despre călătorii „civili” ai acelor vremuri: ce utilitate poate avea un drum care e blocat complet de zăpadă din noiembrie până în iunie?
În orice atlas geografic școlar există cel puțin o pagină cu profile altimetrice ale României în diverse sensuri și direcții; subiectul e tratat fugitiv (dacă e tratat) în școala generală iar ulterior e uitat complet. Eu personal am redescoperit tematica după ce am intrat în contact cu domeniul GPS (prin 2005 se întâmpla asta) și am început să culeg date pentru Proiectul România Digitală (trasee de drumuri naționale și nu numai).
Partea cu adevărat interesantă e că importanța pur geografică a profilelor altimetrice se oprește într-adevăr doar la ușa sălii de clasă – dar dacă introducem însă în ecuație evenimente istorice legate de zonele respective putem obține perspective cu totul noi de abordare.
Continue reading