Cei 150 ai Căpitanului Ignat

“Then out spoke brave Horatius, the Captain of the Gate:
“To every man upon this earth, death cometh soon or late;
And how can man die better than facing fearful odds,
For the ashes of his fathers, and the temples of his Gods”

(Horatius, by Lord Thomas Babington Macaulay (1800-1859) ) (more…)

” Înainte, băieți, sunteți cu mine!”

Înainte, băieți, sunteți cu mine!
Cu aceste cuvinte se avânta în eternitate pe 22 august 1917 sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu pe dealurile dintre Muncelu şi Varniţa. (more…)

Ziua Eroilor României. 21 mai 2015.

Glorie eternă eroilor neamului!
„Istoria se scrie, tăcut şi fără ştire,
Cu morţii fără număr, cu căpitanii lor;
În fiecare luptă e-un gând spre nemurire
Şi-n tot prezentul nostru durerea tuturor”

(more…)

Sublocotenentul Erou Emil Rebreanu

Motto: “Nu ştiu cum se va întoarce lumea după război, dar dacă nu voi pierde nimic din tot ce simt că este în mine voi ajunge departe.”, Emil Rebreanu, scrisoare trimisă sorei sale Miţi în 4 febr. 1917
(more…)

4.4.44 – Guernica de la Bucureşti din 04 aprilie 1944.

4 aprilie ar trebui să fie o zi de doliu naţional pentru România. O zi când toţi românii ar trebui să ţină un minut de reculegere în memoria celor 2.942 morţi şi 2.126 de răniţi, victime ale bombardamentului Bucureştiului de acum 71 de ani de către aviaţia americană. Nu există niciun monument comemorativ al acestei tragedii, care supravieţuieşte doar în memoria istoricilor şi a celor vârstnici. Singura denumire care aminteşte acest eveniment este cea a Cimitirului 4 aprilie din Bucureşti. Impropriu spus “cimitir”… pentru că nu există cruci cu numele celor decedaţi, garduri, alei… mai degrabă un teren viran. Anexă a Cimitirului Calvin. În care “curajoşii” au început deja să-şi îngroape morţii noi peste cei vechi, din 1944…
(more…)

Bătălia de la Spătăreşti (14/27 ianuarie 1918)

Se împlinesc astăzi 97 de ani de la Bătălia de la Spătăreşti. În acele zile de ianuarie 1918, în acel loc, un regiment român de grăniceri, circa 500 de oameni, au înfrânt şi dezarmat circa 10.000 de soldaţi din corpul 2 de armată rusesc. Armata roşie, sub influenţa elementelor bolşevice, părăsea linia frontului şi încerca o retragere în forţă spre Rusia dedându-se la jafuri şi samavolnicii împotriva populaţiei civile româneşti din satele care avea neşansa să stea în cale “prietenilor şi aliaţilor” ruşi. Comandamentul român condus de generalul Prezan hotărâse că niciun soldat rus nu va pleca înapoi înspre Basarabia înarmat şi instruise trupele româneşti să nu permită ruşilor pustiirea ţării.
(more…)

Mariţa de la Smârdan

De fiecare dată când văd chipuri de copii imortalizate în piatră sau bronz mă gândesc că este ceva tare neînregulă cu lumea în care trăim. Copiii, eroi sau nu, n-ar trebui să moară în războaie. Victoriile militare, cum este cea a românilor de la Smârdan – de la care se împlinesc astăzi, după calendarul nou, 137 de ani – sau precum cele de la Mărăşeşti sau Şofronea, nu ar trebui plătite cu sânge de copii… Când văd însă monumente de copii eroi vandalizate mă cuprinde furia…
(more…)

Bătălia pentru Galaţi. 12 ianuarie 1918

„Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.“

(Decebal către popor, George Coşbuc)

Pe 12 ianuarie 1918, acum 97 de ani, avea loc la Galaţi una dintre cele mai crâncene lupte între armata română şi cea rusească în retragere, încă aliaţi în Primul Război Mondial cu acte în regulă la data izbucnirii conflictului. Este una dintre cele mai spectaculoase bătălii din primul război mondial, folosindu-se pentru prima oară, combinat, atacul forţelor terestre, maritime şi aeriene. Este pentru prima oară în Primul Război Mondial când doi aliaţi se luptă între ei şi, la sfârşit, cel înfrînt, armata rusă, alege să se predea în parte chiar inamicului, armata germană, pentru a scăpa de baionetele româneşti.
(more…)

Gărgăriţe şi Buburuze. Un răspuns la încă o pseudoscriere critică a dlui Eugen S. Teodor

În data de 12 dec. 2014 dl Eugen S. Teodor, şef department informatic la Muzeului Naţional de Istorie a României şi manager de proiect al Proiectului Limes Transalutanus, deranjat fiind de concluziile unui articol publicat de mine în anuarul ArheoVest II, în loc să obiecteze faţă de mine, personal, dacă avea obiecţii de ridicat, s-a apucat, nici mai mult, nici mai puţin, să-i atace pe editorii anuarului, azvârlind asupra lor cu acuze de genul “lipsă de onestitate” şi “pretenţii de ştiinţă” şi zugrăvindu-mi un portret care ar fi trebuit, în opinia domniei sale, să-i lecuiască pe dânşii şi pe oricine altcineva din România sau de aiurea să-mi mai publice vreodată vreo lucrare. Răspunsul la această pseudoscriere critică a domniei sale este în fişierul pdf din link.

Şarja de la Prunaru (28 Noiembrie 1916)

Copiii nu-nţeleg ce vor:
A plânge-i cuminţia lor.

Dar lucrul cel mai laş în lume
E un bărbat tânguitor.
(more…)

Şarja de la Robăneşti (10/23 Noiembrie 1916)

În dimineaţa zilei de 23 nov. 1916, acum 98 de ani, Brigăzii 2 a Regimentului 9 Roşiori i se dă sarcina să şarjeze poziţiile artileriei germane de la Robăneşti pentru a îngădui retragerea trupelor româneşti. Escadronul 3, sub comanda căpitanului Alexandru Filitti a fost atunci „gata” să calce pe tărâmul dintre viaţă şi moarte. Acţiunea va deveni cunoscută ulterior în istoria militară românească drept Şarja de la Robăneşti. Dintre cei 110 membri ai escadronului doar 18 au supravieţuit focului încrucişat a 3 mitraliere germane şi al unui pluton de infanterie, acţiunea cavaleriei uşoare româneşti fiind considerată totuşi un succes militar întrucât a scos din poziţia de tragere bateria germană şi întârziat forţele germane încă 3 zile, suficient ca grosul trupele româneşti să se retragă din încercuire.
(more…)

Bătălia de la Carei (25 octombrie 1944)

Pe 25 octombrie 1944, în luptele care s-au dus la Carei, a fost eliberat ultimul colţ de pământ românesc. 25 octombrie a devenit Ziua Armatei abia după scoaterea sovieticilor din ţară, în 1959.
(more…)

13 oct. 1479. Bătălia de la Câmpul Pâinii

Se împlinesc astăzi 535 de ani de la Bătălia de la Câmpul Pâinii.
(more…)

Bătălia de la Giurgiuleşti (1 iulie 1940)

“Înainte de declanşarea celui de-al doilea război mondial, Rusia era pregătită, ca şi Germania de altfel, să declanşeze ofensiva pentru cucerirea Europei. Un punct important pe agenda de război a lui Stalin îl constituia România. Un astfel de reper, al războiului, Hitler l-a cunoscut încă din momentul în care naziştii l-au arestat pe Iacov Giugaşvilii Stalin, fiul lui Stalin. În buzunarul său au găsit o scrisoare în care se făcea aluzie clară la ocuparea Berlinului de sovietici, înainte de declanşarea războiului. Pentru punerea în aplicare a acestui plan, în acea scrisoare se menţiona că un rol important îl vor avea teritoriile din România şi Polonia. Scrisoarea a ajuns pe masa lui Hitler.
(more…)

Generalul David Praporgescu

Pe 30 septembrie 2014 se împlinesc 98 de ani de la moartea pe câmpul de luptă din defileul Oltului a generalului David Praporgescu.
(more…)

Bătălia de la Oarba de Mureş (16 sept. 1944 – 06 oct.1944)

Pe 17 septembrie 1944, acum 70 de ani, începea bătălia de la Oarba de Mureş, care a durat 20 de zile, până pe 6 octombrie 1944. Românii au plătit foarte scump, cu vieţile a 11.000 soldaţi, forţarea Mureşului şi cucerirea punctelor fortificate de hitlerişti pe dealul Sângeorgiu. Cărţile româneşti de istorie militară de dinainte de 1989 evită să spună a cui este responsabilitatea unor aşa mari pierderi de vieţi omeneşti din rândul armatei române…
(more…)

Bătălia de la Păuliş (14 sept. 1944)

«We few, we happy few, we band of brothers. »
(Henric al V-lea, William Shakespeare, 1598)
(more…)

Vitejii Căpitanului Romulus Pete de la Şofronea

Se împlinesc astăzi 70 de ani de la luptele pentru apărarea Aradului. La Şofronea, în acea zi blestemată de 13 septembrie 1944, destinul unui tânăr de numai 15 ani, elevul Virgil Iovănaş din Curtici, se împletea cu cel al soldaţilor din echipajul unui tun românesc care au căzut ţinând în loc timp de 6 ore elemente ale două divizii de care blindate care au atacat Aradul din direcţia Curtici. Aradul a căzut în acea zi, pentru că erau puţini şi slab înarmaţi cei care-l apărau, dar monumentele ridicate în memoria celor care atunci l-au apărat până la capăt povestesc peste ani despre curaj şi caracter, despre jertfa apărătorilor care atunci au scris cu sângele lor istorie din istoria neamului românesc.
(more…)

10 ani de RO.A.D.

Sărbătorim 10 ani de RO.A.D. şi oferim 10% discount la toate produsele și hărțile, valabil în toată luna decembrie 2013. Vizitaţi site-ul www.rqa.ro.

Despre Cetăţile noastre

Sunt absolut fascinat de cetăţi, de când eram mic. Fortificaţiile sunt, în opinia mea, declaraţia de principiu a unui neam cum că locul este al lui şi nu-l vor ceda fără luptă. În fond, ţara ta nu este aceea unde trăiesti sau vrei să trăieşti, ci aceea în care ţi-ar plăcea să mori. A spus-o poetul N. Milcu în paginile Arhivelor Olteniei nr. 97-100 din mai-dec 1938, pagina 361. Cum ar veni, Ţara ta e Locul unde vrei să-ţi petreci Eternitatea. Aşa cum timpul a şters memoria poetului, tot el a astupat şi grandoarea cetăţilor. Acum în teren nu a mai rămas mare lucru, de sus însă se văd încă foarte bine şi coroborate cele doua informaţii: planurile de la arheologi şi vederile de sus se poate face primul pas în reconstituirea lor.
(more…)

Frica de Ingineri

Pericolul Ingineresc

Am văzut acest articol acum multă vreme şi mi-a lăsat un gust tare amar. Nu sunt dacolog şi incursiunile pe care le-am facut în istorie au vizat doar aspectul topografiei istorice. Acum câteva zile l-am “redescoperit” şi mi-am dat seama că este cât se poate de actual pentru o bună parte din tagma istoricilor cu care am avut de-a face în anii în care am documentat Repertoriul Naţional al Fortificaţiilor din România. Era suficient ca la o întrebare de genul: “Ce sunteţi Dvs.: istoric, arheolog?” să raspund “Sunt inginer.” ca să se rupă filmul.
(more…)

Bibliografia istorică a Atlasului Digital al României

MOTTO: “Teritoriul însă ce l-a cerut bunei voințe a noastre nu i-l vom ceda niciodată, câtă vreme vom fi în viață. Noi însă, nici din dragoste, nici de frică, nu-i cedăm din pământ nici cât un deget” Menumorut

Această listă de mai jos trebuie considerată doar ca o bibliografie minimală, de referinţă, ca un instrument de lucru incomplet, în dezvoltare (Engl. Work In progress). Am de gând să public Bibliografia completă pentru partea istorică a Atlasului Digital al României sub forma unei cărţi – Repertoriul Naţional Topografic al Fortificaţiilor din România din neolitic şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial – la care se lucrează deja de trei ani şi jumătate.
(more…)

Liviu Măruia – un prieten al Proiectului România Digitală

Am aflat astăzi cu durere şi consternare vestea dispariţiei dintre noi a lui Liviu Măruia în urma unui accident de maşină în Germania.
(more…)

Regii Dacilor şi războaiele cu romanii

O experienţă de lectură deosebită ne propune la începutul anului 2013 prietenul şi colaboratorul nostru, Dan Oltean, în noul său volum, Regii Dacilor şi războaiele cu romanii.
(more…)

Romaniaforum.info

Am descoperit luna aceasta o resursă deosebită de informaţii de calitate referitoare la hărţi, documente şi imagini din România şi anume www.romaniaforum.info. Promotorul acesteia este domnul Dan Sambra, absolvent al Facultăţii de Automatică, promoţia 1974, stabilit în Germania şi având acces la bibliotecile din vest.
(more…)

Paralela 49

Acum puțini ani într-un weekend am luat parcul din Karlsruhe la pas și am găsit următoarea „piatră memorială”:
(more…)

Ce nu îmi place la eTrex Vista HCx

Titlul poate fi considerat retoric dacă ținem cont de faptul că acest model va fi în curând scos din oferta curentă de la Garmin; de asemenea faptul că a fost pe prima pagină timp de 5 ani indică totuși un nivel redus de nemulțumire din partea clienților – deși nimic nu este în fond perfect.

Ce nemulțumiri am adunat eu? Pe rând…
(more…)

De ce îl susţin pe Nicuşor Dan

Avem tendinţa de prea multe ori să luăm lucrurile de care ne bucurăm în fiecare zi for granted. Apa caldă, electricitatea, educaţia, sistemul de sănătate, dreptul de a vorbi limba noastră, dreptul de vot. Au fost în jurul nostru când ne-am născut şi par a fi invizibile, precum aerul… Sigur că nu sunt gratis, dar sacrificiile cu care au fost obţinute de generaţiile dinainte nu se văd, la şcoală nu se mai învaţă despre ele, nu mai au importanţă.
(more…)

Profile altimetrice (5)

Episodul de azi ne duce în țara vecină și prietenă de peste Dunăre; după cum se poate remarca foarte ușor relieful din nordul Bulgariei este mult mai accidentat decât ce se poate găsi în partea de sud a României; sunt multe dealuri înalte precum și adevărate canioane pe văile afluenților Dunării.
(more…)

Înregistrarea de trasee cu eTrex Vista HCx

Aparatele din gama eTrex sunt probil cadoul ideal pentru orice pasionat de natură sau de explorare urbană: sunt construite doar pentru utilizarea individuală, sunt rezistente la apă și au o durată medie de utilizare care excede cu mult aproape orice alt device modern. Modelul eTrex Vista HCx (vârful de gamă) a fost lansat în 2007 iar în 2012 se pare că va fi totuși retras din oferta curentă de la Garmin, semn clar al unui design de succes.

Partea cu adevărat interesantă e că după ani de utilizare aparatul poate rezerva oricui surpriza descoperirii unor noi funcționalități; se poate spune că are câte ceva pentru fiecare tip de utilizator, de la cei mai puțin pretențioși până la experți.
(more…)

Destinații de vacanță cu România Digitală

În școala generală am învățat că un cuvânt (sau o expresie) poate avea mai multe sensuri; există un sens primar (direct, echivoc), unul „figurat” dar și unul secundar, acesta din urmă fiind practic baza tuturor jocurilor de cuvinte din literatură sau din presă. Titlul acestui articol poate fi un joc de cuvinte în sensul că într-adevăr România Digitală m-a ajutat în ultimii câțiva ani să găsesc destinații de vacanță la care altfel nu m-aș fi gândit – doar că de fapt a fost mult mai mult decât atât: m-am dus acolo fiindcă din punctul de vedere al hărții informațiile de atunci erau cel mult vagi.

Într-un fel e de înțeles; tehnologie nouă -> oameni tineri -> destinații populare; stațiuni precum Mamaia sau Sinaia au fost complet acoperite de la primele versiuni ale hărții și sunt de asemenea tratate cu prioritate și de către produsele concurente. Țara noastră înseamnă totuși mult mai mult decât înghesuiala de pe DN1 sau A2: sunt locuri pe care de-abia acum începem să le descoperim, ajutați poate și de drumurile secundare mai bune decât acum 20 de ani sau de investițiile private în infrastructura turistică.
(more…)

Comparaţie modele 3D texturate PRD (ROAD) vs. Navteq (CNE)

No Comment.

Profile altimetrice (4)

Acest episod prezintă unul dintre cele mai înalte dealuri din România, anume dealul Istrița din județele Prahova și Buzău. Pentru cei care au călătorit cu trenul pe relația Moldova acest deal este cu siguranță „dealul acela mare care apare pe stânga după ce trenul trece de Mizil”, de asemenea la orele de geografie când se prezintă termenul „piemont” acest deal este probabil exemplificarea naturală.

Din punctul de vedere al „dimensiunilor” acest deal se poate incadra într-un dreptunghi cu latura lungă de 20 de kilometri; singurul drum care îl escaladează în marginea vestică este așa numitul „drum al vinului” (DJ 102D); de acolo până la cealaltă margine a dreptunghiului (valea Buzăului) nu mai există nicio altă variantă de traversare practicabilă cu mijloace auto.

Dar am povestit destul, acum să examinăm profilul altimetric:
(more…)

Profile altimetrice (3)

În episodul precedent am menționat trecerea peste Carpați de pe valea Buzăului; în acest episod voi aborda acest subiect în detaliu.

Profil altimetric Buzau-Sighisoara

După cum se observă din profil această trecătoare are de la natură o pantă extrem de lină și o altitudine maximă în zona montană din defileul Buzăului de sub 700 de metri; drumul istoric era practicabil deci inclusiv iarna și permitea tranzitul unui volum uriaș de mărfuri din și către zona Dunării de Jos.
(more…)

Profile altimetrice (2)

Carpații nu reprezintă un lanț muntos cu vârfuri foarte înalte și niciodată în decursul istoriei nu au constituit vreo barieră sau vreo frontieră naturală. Trecătorile din Carpați nici nu suportă vreo comparație cu cele din America de Sud sau din Asia Centrală însă și aici se aplică regulile obligatorii de „eficiență” – acele câteva criterii care au transformat poteci istorice în drumuri comerciale medievale și apoi în drumurile naționale din zilele noastre.

Aceste așa-zise reguli sau criterii sunt aproape evidente: altitudine minimă și pantă minimă; primul criteriu impune perioada din an în care traseul poate fi folosit, al doilea induce gradul de dificultate al traseului. Dacă Vlad Țepeș a construit cetatea Poienari și a folosit cel puțin odată traseul de fugă în Transilvania peste coasta Făgărașului nu același lucru se poate spune despre călătorii „civili” ai acelor vremuri: ce utilitate poate avea un drum care e blocat complet de zăpadă din noiembrie până în iunie?

(more…)

Profile altimetrice (1)

În orice atlas geografic școlar există cel puțin o pagină cu profile altimetrice ale României în diverse sensuri și direcții; subiectul e tratat fugitiv (dacă e tratat) în școala generală iar ulterior e uitat complet. Eu personal am redescoperit tematica după ce am intrat în contact cu domeniul GPS (prin 2005 se întâmpla asta) și am început să culeg date pentru Proiectul România Digitală (trasee de drumuri naționale și nu numai).

Partea cu adevărat interesantă e că importanța pur geografică a profilelor altimetrice se oprește într-adevăr doar la ușa sălii de clasă – dar dacă introducem însă în ecuație evenimente istorice legate de zonele respective putem obține perspective cu totul noi de abordare.
(more…)